Cică e un film care se va afla printre listele importante de la Premiile Oscar.

Hai să vedem care-i treaba cu acest Sing Sing, care nu-i musical.

SINOPSIS

Pelicula este inspirată din povestea reală a unui program artistic desfășurat în închisoarea de maximă securitate Sing Sing din New York.

Povestea urmărește un grup de deținuți care își redescoperă speranța și sensul vieții prin participarea la o trupă de teatru creată în cadrul penitenciarului.

În centrul acțiunii se află personajul principal, John „Divine G” Whitfield ( Colman Domingo ), care, prin arta teatrală, reușește să depășească barierele impuse de detenție și să își transforme existența.

EXECUȚIE

Așa cum reiese din premisă, avem parte de o dramă cu și despre pușcăriași, dar nici vorbă să vă gândiți la vreun The Green Mile, Con Air sau The Shawshank Redemption, adică niște povești în care deținuții sunt niște persoane nevinovate sau niște vinovați cu care să poți rezona, să empatizezi și să înțelegi de ce au ajuns acolo.

Că una e să faci o crimă pe motivul că ai vrut să-ți protejezi și salvezi iubita, soția sau mama din ghearele unui bolnav mintal și ai ajuns într-o situație gravă unde nu aveai de ales, și alta e să fii tu acel pericol social de bolnav mintal și să faci astfel de acțiuni cu premeditare.

SING SING – ÎNCHISOARE DE MAXIMĂ SECURITATE!!!

Adică acolo nu ajung băieți care au furat vreun strugure din magazin, au făcut vreo spălare de bani sau cine știe ce fapte mai puțin grave, ACOLO AJUNG TOATE SCURSURILE INFECTE ȘI MARILE PERICOLE ALE SOCIETĂȚII.

Pe scurt, filmul merge pe premisa – „ Și criminalii este și ei oameni. ” Îmi pare rău că sunt hain la suflet dar astfel de povești îmi provoacă doar dezgust.

O premisă care face furori și la noi în România, doar Nuțu Cămătaru a avut propria sa biografie care s-a vândut puternic, deci pentru cititorii acelei opere literare, cu siguranță acest film s-ar putea să fie pe placul lor.

Pe bune, cum aș putea să rezonez și empatizez cu cineva care a distrus familii, care a băgat oamenii în pământ, care a vândut droguri, arme și astfel de activități.

Și atenție, asta nu-i tot, distribuția din film este una foarte autentică, doar Colman Domingo fiind actor de meserie, restul distribuției fiind din foști deținuți.

Regizorul filmului și cu Mel Gibson ce mai aduc distribuții din astea autentice.

Nici nu vreau să mă gândesc sau Doamne ferește să mă pun în pielea familiilor îndurerate – Să mergi la cinema sau să vezi acest film acasă, și să vezi gunoiul care ți-a distrus viața și o persoană dragă că a ajuns mare vedetă…

Ce să-ți povestesc!?!!? I-a lovit pe criminali și traficanți setea de cultură…

Într-adevăr, avem teme precum descoperirea de sine, reabilitarea, solidaritatea și puterea vindecătoare prin intermediul artei, dar repet, la cât de scârbit am fost de poveste nici nu am vrut să percutez la substraturile filmului.

De asemenea, trebuie să recunosc că interpretarea lui Colman Domingo este una de excepție, care arată că și într-un suflet negru și sumbru poate să existe lumină și speranță, dar mă repet pentru a suta oară, personajul lui nu a fost deloc pe gustul meu.

NOTĂ

O poveste care nu incitat deloc, m-ar fi incitat dacă îi vedeam pe deținuții respectivi cum rupeau în două lopețile și târnăcopurile de la prea mult săpat, nu cum își arătau calitățile artistice.

O premisă excelentă dar foarte prost gândită, poate dacă aveam parte de vreun deținut care ar fi ucis din greșeală pe cineva din cauză că voia să-și apere fiica, atunci cu siguranță că ar fi stat altfel treaba.

Să-mi fie cu iertare, dar nu pot să-i acord o notă de trecere acestui film, aia e, sunt eu mult prea incult și nu știu să gust astfel de povești emanatoare de lecții de viață și personaje care merită să le auzi povestea vieții lor exact cum s-ar dori acest Sing Sing să fie.