O dramă, dar și o fantezie muzicală despre uriașul Elton John – Rocketman, regizat de Dexter Fletcher

SINOPSIS

Rocketman este un film biografic, care explorează viața și cariera legendarului muzician Elton John.

Pelicula urmărește povestea lui Elton John ( Taron Egerton ), de la tinerețe ca un talentat pianist și compozitor pe numele său real, Reginald Dwight ( Jamie Bell ), până la transformarea sa într-unul dintre cei mai faimoși și influenți artiști ai lumii muzicale.

Filmul ilustrează ascensiunea lui Elton John în lumea muzicală, evidențiind relația sa cu managerul și partenerul său, Bernie Taupin, dar și provocările personale pe care le-a întâmpinat, inclusiv lupta cu dependența de substanțe și identitatea sa sexuală.

EXECUȚIE

Aș face o mică schimbare referitor la categoria filmului, care de fapt, ar fi unu’ semi-biografic, deoarece nu urmărește întreaga viață a artistului Elton John, ci doar câteva segmente mai importante.

De asemenea, vreau să precizez că Elton John se numără și printre artiștii mei de suflet, deci, s-ar putea să fiu puțin subiectiv la verdict.

Acuma, ce nu-mi place la Elton John este stilul său super excentric și super de clovn, exact ca la Lady Gaga, pur și simplu sunt enervat la culme cum o voce dumnezeiască o umbrești cu stilul circar, că lumea pentru voce plătește, nu pentru coarnele de drac și sacoul învelit în foiță de aur suflat de fantoma lui Abraham Lincoln.

Filmul este unu atipic din clasica perspectivă biografică, fiind pe alocuri un fantasy movie, iar această pată de culoare a livrat un produs foarte interesant.

Costume extravagante, culori vii și decoruri suprarealiste contribuie la crearea unei atmosfere care reflectă lumea interioară tumultoasă a lui Elton John.

Și-n plus, știu că vor exista unele comparații cu monumentalul Bohemian Rhapsody, dar sunt niște comparații cam inutile, în primul rând, avem de-a face de abordarea deosebită și diferită pe care am amintit-o, plus, că nu-i la fel de tragic, totuși, din fericire, Elton John încă trăiește.

Unele secvențe sunt stilizate ca numere muzicale mari și elaborate, în care personajele cântă și dansează în moduri neconvenționale, adesea fluturând într-o abordare aproape teatrală.

Aceste momente nu se limitează la redarea strictă a realității, ci oferă o incursiune în lumea imaginației lui Elton John, arătând modul în care acesta experimenta și interpreta evenimentele din viața sa.

Chit că avem parte de un film oarecum fantasy, scenariul merge pe aceeași clasică traiectorie de film biografic, adică avem parte de copilăria zbuciumată, punctul de cotitură, începutul greuț, apogeul, iar mai apoi, suișurile și coborâșurile vieții de artist.

Piesele iconice ale lui Elton John sunt integrate organic în poveste, iar secvențele muzicale sunt imaginate cu o coregrafie spectaculoasă, adesea fiind ca o transcendență prin realitate pentru a reflecta stările emoționale ale personajului.

Astfel, cântece precum Your Song, Tiny Dancer și I’m Still Standing devin veritabile puncte de cotitură în film, simbolizând etapele-cheie ale carierei și evoluției personale a protagonistului.

Și așa cum vă așteptați, muzica este una veritabilă, deci la acest palier filmul nu dă rateuri.

Taron Egerton oferă o performanță memorabilă, pe partea vocală stând destul de bine, dar pe partea emoțională fiind colosal.

Interpretarea sa este plină de vulnerabilitate și carismă, captând perfect esența contradictorie a lui Elton John – un om adesea fragil și nesigur în spatele fațadei sale strălucitoare.

De asemenea, relația sa cu Bernie Taupin ( Jamie Bell ), textierul și prietenul său de lungă durată, este unul dintre pilonii emoționali ai filmului, prietenia lor fiind prezentată ca un reper constant într-o viață adesea marcată de haos și instabilitate.

Rocketman explorează adânc problema identității. Elton John este portretizat ca un individ în continuă căutare de sine, încercând să se împace cu aspectele sale cele mai intime, precum orientarea sa sexuală și traumele din copilărie.

În plus, filmul examinează prețul faimei – cum succesul și adorația publicului pot adesea amplifica luptele interne și insecuritățile personale.

NOTĂ

Mă repet, nu este la nivelul stratosferic ca cel din Bohemian Rhapsody, dar per total, avem de-a face cu un film foarte bun.

N-am sesizat niște minusuri foarte mari, dar ca să zic niște puncte care nu prea strălucesc, ar fi structura clasică de film biografic, povestea previzibilă și lipsită de un K.O. emoțional.

Este un film despre suferință, triumf și auto-descoperire, care reușește să combine fantezia exuberantă cu intimitatea emoțională.

De asemenea, acest Rocketman oferă nu doar o călătorie prin viața unuia dintre cei mai mari artiști ai lumii, ci și o reflecție asupra universalității luptei pentru acceptare și iubire de sine.

Ceva mă trage să nu-i acord o notă mult mai mare, nu știu ce, așa că rămân la un 8 cu steluță cât se poate de solid.