După 6 ani, animația cu rădăcini din China – Ne Zha primește un sequel.
Așadar, haideți să discutăm despre Ne Zha 2 sau Nezha: Mo tong nao hai.
SINOPSIS
Îmi pare rău, dar, având în vedere că discutăm despre partea a doua, o să primiți spoilere! SORRY!
Filmul reia povestea eroului rebel Ne Zha și a prietenului său, prințul dragon Ao Bing, acolo unde a fost lăsată în primul film.
După ce se sacrifică într-o luptă devastatoare, trupurile lor sunt distruse, iar doar sufletele le rămân intacte.
Maestrul Taiyi Zhenren pornește într-o misiune dificilă pentru a le reda formele fizice, având nevoie de un artefact legendar – Lotusul cu șapte culori.
Drumul spre refacerea lor este plin de pericole, iar între timp tensiunile dintre clanurile dragonilor și puterile cerești escaladează, amenințând pacea lumii.
EXECUȚIE
Banii vorbesc? Nu întotdeauna versurile celor de la Holograf au dreptate, mai ales când vine vorba de cinematografie.
În acest moment, când Ne Zha 2 se bucură și de distribuirea în vestul lumii, animația se apropie de pragul nuclear de 2 miliarde de dolari. De asemenea, fiind primul film din istorie care a avut încasări de un miliard de dolari într-o singură piață, cea locală.
În cazul de față, animația merită orice bănuț. Iar acum, hai să discutăm despre producția în sine.
Ne Zha 2 nu se mulțumește doar să reia povestea primului film, ci extinde universul, aprofundează relațiile dintre personaje și adaugă noi straturi de simbolism, filosofie și narativă.
Conflictul se extinde pe mai multe planuri:
Pe plan exterior, acțiunea este dominată de tensiunile dintre clanurile dragonilor și autoritățile cerești, un conflict politic și militar care amenință echilibrul lumii mitice.
În acest cadru, misiunea de a recupera Lotusul și de a reface trupurile lui Ne Zha și Ao Bing capătă o miză dublă: nu este vorba doar despre salvarea lor și a celor dragi, ci și despre prevenirea unui război de proporții apocaliptice.
Pe plan interior, fiecare personaj central își poartă propria luptă. Ne Zha, cunoscut pentru firea sa neîmblânzită și pentru refuzul de a se supune ordinii impuse, trebuie să învețe să își tempereze impulsurile și să colaboreze cu ceilalți pentru un scop comun.
În același timp, se confruntă cu teama că renașterea lui ar putea însemna pierderea libertății interioare.
Ao Bing, pe de altă parte, se zbate între loialitatea față de poporul dragonilor și legătura tot mai strânsă cu Ne Zha, ceea ce îl obligă să-și reevalueze valorile și să accepte că binele nu este monopolul niciunei tabere.
Iar tocmai de aici, premisa capătă greutate, deoarece filmul vorbește despre cât de greu este să faci bine și, mai ales, că ACEL BINE, POATE SĂ FIE UN RĂU PENTRU ALTUL. Că orice bine vine și cu un rău. Orice faptă are și consecințe.
Plus că scenariul nu te îndeamnă către o anumită tabără, iar aici a fost primul pumn în plex primit de mine de către film, tocmai din faptul că ajungi să rezonezi și să înțelegi și personajele negative.
Relația dintre Ne Zha și Ao Bing ilustrează perfect ideea clasică „opusele se atrag”, atât pe plan personal, cât și simbolic.
Cei doi provin din lumi diferite și au temperamente aproape opuse:
Ne Zha este impulsiv, rebel, neînfricat în fața autorității, un spirit liber care refuză să fie constrâns de reguli; Ao Bing, în schimb, este disciplinat, rezervat, crescut cu un simț rigid al datoriei și al onoarei, obișnuit să urmeze structuri și tradiții.
Ne Zha îl provoacă pe Ao Bing să vadă dincolo de regulile impuse și să își asculte inima, în timp ce Ao Bing îl ajută pe Ne Zha să-și găsească un echilibru și să își canalizeze energia spre scopuri mai mari decât simpla sfidare.
Împreună, formează un echilibru între haos și ordine, între pasiunea necontrolată și rațiunea calculată.
Fără Ne Zha, Ao Bing ar rămâne prizonier al loialităților tradiționale; fără Ao Bing, Ne Zha ar risca să fie doar un răzvrătit fără cauză.
Prin relația lor, filmul transmite mesajul că adevărata forță apare nu din uniformitate, ci din armonia diferențelor, iar uneori cel mai neașteptat aliat este cel care pare, la început, complet diferit de tine.
Pe lângă complexitatea scenariului, această scriitură vine și cu câteva întorsături de situație, niște lovituri de teatru pe care nu le miroseam niciodată în viața asta.
Pe plan vizual, acest film este un orgasm în adevăratul sens al cuvântului. Ar trebui interzis prin lege ca această animație să fie vizionată pe TV, în mod normal, ar trebui vizionată pe cel mai tare IMAX din lumea aceasta.
Fără nicio exagerare, cred că este cel mai frumos film văzut de mine vreodată. Aici, arta asiatică de desen se îmbină monumental cu niște efecte computerizate de ultimă oră.
De asemenea, am simțit că filmul este executat la un număr ridicat de FPS-uri, exact cum a fost Avatar: The Way of Water. Nu dau cu parul, dar am simțit că unele scene erau executate la un framerate mult mai mare față de standardul cinematografic de 24 de cadre pe secundă.
Despre acțiune, aș spune că orice comentariu este de prisos. Magnitudinea este de un nivel universal, de neegalat, fix la nivelul din Avengers Endgame și LOTR: The Return of the King.
Fie că vorbim de lupte 1 vs 1, în care artele marțiale și abilitățile fantastice sunt folosite ca într-un dans al agresivității, sau fie că discutăm despre bătălii de proporții MEGA EPICE, unde combatanții depășesc miile și zecile de mii, toate aceste scene bucurându-se de o coregrafie bună și un montaj impecabil.
Ca să nu mai zic că sunt unele scene care fac parte din categoria de disaster movie, niște tablouri apocaliptice unde cred că celebrul regizor de filme de acest gen, Roland Emmerich, a luat notițe în ceea ce privește respectivele dezastre cataclismice.
Emoția este și ea prezentă, iar aici trebuie să recunosc că am lăcrimat la câteva scene. ÎNSĂ, nimic nu s-a comparat cu o scenă din ultimul act, un sacrificiu care seacă orice ocean, rupe orice munte și înmoaie orice inimă neagră.
Și ca să închei și acest subcapitol legat de emoție, pe lângă tsunami-urile de lacrimi vărsate, să vă pregătiți și de niște scene amuzante unde să vă rupeți fălcile de la râs.
NOTĂ
Cel mai probabil, din tot ce-am văzut până acum, este cea mai bună animație făcută vreodată.
Mi se pare că acest Ne Zha 2 intră în categoria supremă a sequel-urilor legendare care depășesc considerabil prima parte, aidoma The Dark Knight sau Star Wars: The Empire Strikes Back.
În cei 6 ani distanță dintre Ne Zha 2 și prima parte, pur și simplu, producătorii și echipa filmului s-au pus și au dat de toți pereții cu această peliculă, făcând-o mult mai profundă, mult mai complexă, mult mai epică și mult mai dramatică.
De indolența distribuitorilor români nu o să vorbesc, dacă nici acest film care a cutremurat box office-ul nu atrage sau face cu ochiul. Aia e, mă mulțumesc cu dramele finlandeze și norvegiene care rulează în săli pustii.
Cât despre nota acordată… E de la sine înțeles că filmul primește în catalog nota supremă.
