#50 IMDB

O nouă capodoperă marca Charlie Chaplin – Modern Times, din 1936.

Sinopsis

Filmul urmărește povestea lui aceluiași vagabond ( Charlie Chaplin ), acum, un muncitor de fabrică, care luptă să supraviețuiască într-o lume modernă dominată de mașini și tehnologie.

El se confruntă cu numeroase provocări și situații comice în timp ce încearcă să găsească un loc în această societate în schimbare rapidă, în special, să lupte împotriva problemelor economice și sociale care mistuiesc țara.

Pe parcursul filmului, al nostru vagabond se îndrăgostește de o tânără femeie orfană ( Paulette Goddard ) care împarte aceleași lupte și dificultăți ale vieții.

Execuție

Despre Charlie Chaplin nu trebuie să mai adaug comentarii, omu’ a fost un zeu absolut al filmului, fără a scoate vreun sunet din al său grai, acesta reușește niște performanțe istorice, expresivitatea acestuia depășind orice.

Să vă mai spun că și-acum tot el centrează, tot el dă cu capul? Adică, e și producător, regizor, scenarist, actor principal și chiar și compozitor.

Modern Times este un hibrid între filmul mut și filmul sonor, fapt care reflectă tranziția industriei cinematografice către sunet, aici, Chaplin a ales să păstreze esența filmului său aproape de filmele mute, utilizând dialog minim și exprimând povestea prin imagini și gesturi.

De asemenea, filmul a rafinat anumite tehnici și trucuri cinematografice care au devenit ulterior standard în industrie. De exemplu, secvența în care Vagabondul este înghițit de mașina de alimentare a porcilor utilizează efecte practice și montaj inteligent pentru a crea iluzia de pericol.

În plus, spre deosebire de vechile opere marca Chaplin, aici avem parte de cadre mai lungi, mai dinamice, și mult mai puțin statice, iar scenele din fabrică, plus câteva urmăriri hilare în care polițiștii îl fugăresc pe Vagabond sau pe Orfană, reprezintă o adevărată demonstrație de forță din punct de vedere cinematografic, evident, raportându-ne la acele timpuri.

La o primă privire, filmul pare a fi o simplă comedie, cu scene amuzante și bizare în care Chaplin își folosește talentul său legendar pentru a ne induce râsul. Totuși, sub suprafața umorului său, se ascunde un comentariu subtil și puternic asupra industrializării și modernizării în creștere din lumea întreagă în anii ’30.

Filmul explorează tema alienării și degradării umane în fața mașinilor și tehnologiei. Prin intermediul personajului său iconic, The Tramp / Vagabondul ( cum vreți să-i spuneți ), Chaplin prezintă povestea unui om obișnuit care luptă să-și găsească locul într-o lume care se schimbă rapid.

Chaplin satirizează capitalismul, bineînțeles, dar face acest lucru cu o subtilitate și un umor extrem de inteligent care îl diferențiază de alte filme politice ale vremii, el critică și blamează condițiile de muncă inumane, exploatarea muncitorilor și discrepanțele de clasă, dar o face într-un mod care este accesibil și captivant pentru toate audiențele.

Personajul lui Chaplin este un simbol al clasei muncitoare, un om al străzii, care este împins mereu la limita supraviețuirii de către forțele impersonale ale industrializării, iar prin intermediul Vagabontului, mare actor ne subliniază disconfortul și dezumanizarea pe care le resimte individul în fața progresului tehnic și al eficienței industriale.

De asemenea, apariția orfanei ( interpretată de Paulette Goddard, pe atunci soția lui Charlie Chaplin ), nu aduce doar o notă romantică – comică, ci și o notă de speranță și umanitate în mijlocul haosului și al dificultăților, iar prin intermediul acestei relații, filmul ne sugerează că, în ciuda tuturor problemelor și greutăților, conexiunea umană și empatia rămân elemente fundamentale în viața noastră.

Am rămas cu maxilarul la pământ, dar și bântuit de zeci de întrebări despre cum mama dracului a fost realizat design-ul filmului, și toate piesele de decor, fără a recurge la efectele speciale, care evident că nici nu existau pe atunci, logic.

Cât despre umor, cuvintele sunt de prisos, dar totuși, prin intermediul acestor teme și prin satira acidă al lui Chaplin, starea de confuzie era tot permanentă – E ok să crăp de râs la astfel de momente?

Notă

Stau și mă gândesc câte oscaruri ar fi înhățat filmografia lui Chaplin…Acum să ne înțelegem, nu zic că ar fi trebuit să avem parte de vreo zeci de statuete în ograda acestuia, dar chiar și așa, cred că ar fi meritat niște omuleți aurii pe parcursul activității sale, pe lângă cel onorific.

Chaplin a fost adesea văzut ca o figură controversată și rebelă în industria cinematografică. Atitudinea sa critică față de autoritate și politica sa de stânga l-au făcut uneori nepopular în cercurile de putere ale Hollywood-ului.

În concluzie, Modern Times rămâne un monument al cinematografiei, cu o influență durabilă și din păcate, un curier în continuare valabil de mesaje cu adevărat triste, despre cât de hain și monstru este omul, despre corupție și probleme economice și socio – politice cu care confruntăm.