Pornim la drum în aventurile din universul cinematografic creat de George Miller – Mad Max, și începem cum trebuie cu primul film, cel din 1979.

Sinopsis

Într-un viitor nu foarte îndepărtat, societatea este în pragul colapsului din cauza lipsei de resurse și a violenței în creștere.

Max Rockatansky ( Mel Gibson ), un polițist rutier, încearcă să mențină ordinea într-o lume aflată în haos, iar după ce prietenul său este ucis de către o bandă de motocicliști violenți, Max decide să se răzbune pe cei responsabili.

Max devine ținta principală a bandei conduse de Toecutter ( Hugh Keays-Byrne ), un lider nemilos, iar după ce acesta mai înșiră câteva serii de victime, al nostru protagonist pornește într-o vendetă personală împotriva bandei, devenind un justițiar nemilos pe drumurile pustii ale Australiei.

Execuție

Mad Max a luat naștere în urma temelor și motivelor care erau de super actualitate care au rezonat puternic în perioada de la sfârșitul anilor ’70, un moment în care crizele petroliere și instabilitatea globală erau subiecte fierbinți.

Așadar, filmul sau mai bine zis, filmul care avea să dea naștere francizei care i-a făcut pe Mel Gibson și George Miller să urce pe culmile gloriei.

Cu doar un buget de circa 300.000 dolari împreună cu un montaj realizat într-un dormitor, George Miller a realizat un produs excepțional, urmând ca mai apoi filmul să se bucure de un adevărat triumf la box office încasând în jur de 100 de milioane de dolari.

Retro cult review: Mad Max (1979) – Cult Spark

Și evident, la un asemenea buget fragil nu ne putem aștepta la un cine știe ce spectacol bombastic și electrizant, dar chiar și așa, elementul distractiv stă foarte bine-n picioare, mai ales când intrăm în ultimul act iar acțiunea este turată la maximum, iar aici trebuie aclamată prestația echipei de cascadori.

Spre deosebire de ultima iterație intitulă – Furiosa, aici, focul este unu cât se poate de real, nu unu’ fals și parcă venit din jocurile de pe Playstation 2, ca să nu mai zic de ciocnirile dintre autovehicule și cursele desfășurate la sute de cai putere, chit că recuzita nu este foarte pompoasă, dar mă repet, cu un buget minuscul și cu o recuzită foarte rablagită, George Miller a livrat un film de acțiune ca la carte.

Toate acestea fiind susținute și de o Australie plină de niște infernale autostrăzi cu niște drumuri super drepte, drumuri care ajută orice cazan auto să prindă viteză ca lumea, iar la amplificarea vitezei nemiloase a ajutat și George Miller prin câteva trucuri regizorale ingenioase.

Însă, punctul forte al filmului este reprezentat de aspectul uman și dramatic, totul căzând pe familia lui Max și pe degradarea interioară a individului, de la un om drept și vertebral, la un om monstru însetat de răzbunare.

Mad Max (1979)

Ca să nu mai spun despre momentele devastatoare ale actului 3, în care drama își face simțită prezența, și nu mint când spun că m-a lăsat cu niște noduri în gât la scenele respective, chit că, scenariul prevestea respectivele tragedii.

Astfel, filmul Mad Max strălucește din punct de vedere al construcției personajelor, chiar dacă pe parcursul vizionării mai există momente statice, chiar și acelea sunt cruciale în a construi portretul lui Max, ca mai apoi să-l ardă și să-l transforme în ceva sumbru, pe partea celalaltă a baricadei îl avem pe Toecutter – un labil psihic, dar inteligent, care nu are scrupule.

De asemenea, consider că Mad Max reprezintă o metaforă adusă Apocalipsei, un sfârșit al lumii adus nu de o forță exterioară, ci chiar de noi, oamenii, aici, lumea se află într-o imensă prăpastie, o lume unde parcă cei 4 călăreți ai apocalipsei au ajuns să facă legea, iar Max devenind simbolul final al supraviețuirii într-un mediu nemilos.

Notă

Nu sunt foarte multe de comentat despre acest film, mai ales că vorbim că vorbim despre o producție care durează undeva la 90 de minute.

Dacă ne raportăm la standardele contemporane, apoi, acest Mad Max este numa’ bun de aruncat la gunoi, dar spre deosebire de majoritatea producțiilor actuale, acesta se remarcă prin autenticitate și verosimilitate, ca să nu mai spun despre acel buget infim.

De asemenea, avem parte și de o frumoasă moștenire dată de regizorul George Miller și necunoscutul actor pe atunci, Mel Gibson, iar acest Mad Max reprezentând un adevărat punct de cotitură în industria filmelor de acțiune.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Resize text-+=