Să vorbim despre intrarea lui Phil Collins în trupa Genesis, despre albumul lui Whitney Houston intitulat tot Whitney Houston sau despre filmul American Psycho?

Propun, câte puțin din toate!

SINOPSIS

Bun venit în America anilor 80′, unde Patrick Bateman ( Christian Bale ) este un tânăr om de afaceri de succes din Manhattan, lucrând pentru o firmă de investiții.

Deși pare a avea o viață perfectă, inclusiv un apartament de lux și o logodnică frumoasă, Bateman duce o viață dublă. În timpul zilei, el este un executiv ambițios și charismatic, dar noaptea devine un criminal în serie sadic și violent.

Filmul explorează această dualitate a personalității lui Bateman și modul în care își pierde treptat controlul asupra propriei minți.

Pe măsură ce acțiunea progresează, Bateman comite o serie de crime brutale și sadice, iar comportamentul său devine din ce în ce mai irațional și de necontrolat.

EXECUȚIE

Iată că ajungem să vorbim despre unu dintre cele mai iconice filme făcute vreodată, iconic din punct de vedere al replicilor care au ajuns celebre meme-uri pe internet.

Așadar, filmul este o acidă satiră socială asupra identității, integrării sociale sau consumerismul excesiv.

Bateman și colegii săi sunt obsedați de statutul social, de etichete și de aparențe, aceștia își petrec timpul comparându-și cărțile de vizită, discutând despre restaurante scumpe și mărci de îmbrăcăminte, într-o competiție nesfârșită pentru a demonstra superioritatea materială.

Această obsesie pentru consum și statut devine un comentariu asupra superficialității și lipsei de autenticitate care poate caracteriza a noastră viață modernă, în special în cercurile corporatiste de elită.

De asemenea, filmul discută despre natura identității și a alienării, aici, al nostru Patrick Bateman este un personaj care își pierde treptat sensul al propriei sale identități, iar în ciuda eforturilor sale de a se conforma standardelor sociale și profesionale, el se simte din ce în ce mai deconectat de propria umanitate.

Absurditatea personajului lui Bale, Patrick Bateman, superficialitatea și preocuparea pentru lucruri superficiale, cum ar fi cât de supărat este pentru un coleg care are o carte de vizită mai faină din punct de vedere al stilizării decât el, face acest film foarte comic dar și ciudat, chit că avem minute în șir de crime.

Deci, filmul ne arată unde se poate ajunge când individul este obsedat de superficialitate, să fie în rând cu moda, să țină pasul cu toți cei din jurul, degeaba e el un tip grozav și împlinit dacă nu se mulează pe cerințele societății.

De asemenea, am rămas surprins că regizorul filmului este o femeie – Mary Harron. De ce să mint? Chiar nu știam că la cârmele filmului se află o doamnă.

Și am rămas surprins de acest aspect deoarece filmul nu este cel mai prietenos și blând, și sunt ferm convins că dacă filmul ar fi ieșit în ziua de azi, în această perioadă a oamenilor care au devenit extrem de sensibili, cel mai probabil regizoarea era arsă pe rug și reclamată de  acele ONG-uri foarte sensibile.

Și apropo de asta, citisem mai de mult un articol legat de acest film( care-n opinia lor, este unu’ de rahat ) este în perfectă conexiune cu bărbații și caracterul misogin al acestora, și cum că unii bărbați îl idolatrizează pe personajul Patrick Bateman.

Și e valabilă și pentru filme precum Joker sau animații precum Johnny Bravo – Un film / serial / animație este o poveste, iar o poveste poate avea darul sau păcatul să inspire.

Dar un om normal la cap știe foarte bine că-n astfel de producții n-ai ce să înveți și n-ai cu ce să te inspiri sau DIN CONTRĂ, ASTFEL DE PRODUCȚII TE ÎNVAȚĂ CUM SĂ FACI PE DOS CA SĂ FII UN OM MAI BUN – SĂ NU FII SUPERFICIAL, SĂ AJUȚI OAMENII CU PROBLEME, SĂ RESPECȚI FEMEILE.

Da! Ador American Psycho și Joker, dar sunt perfect conștient de ce se întâmplă pe ecran și pot să discern și nu sunt vreun criminal în serie.

Da! Râd cu spume la Johnny Bravo și nu sunt vreun Dorian Popa sau cine știe ce cocalar infect și gherțoi care se comportă dezgustător cu femeile.

Revenind la filmul de astăzi, n-am cum să nu discut despre actorie care este stelară, uriașă, universală, intergalactică, monumentală și mai adăugați voi toate epitetele cunoscute și necunoscute din DEX.

Christian Bale face unu dintre rolurile vieții, el este cel care cară pianul în spate, chiar nu am cuvinte să descriu performanța lui care portretizează un personaj atât de dezgustător și plin de plastic.

Felul în care vorbește este absolut enervant și asta face filmul să fie isteric de la început, expresiile faciale prin ochi, comportamentele sale vulcanice – Toate acestea conducând la un Christian Bale total diferit fața de restul producțiilor văzute de noi și tot ce cred și sper este că nominalizații la Oscar din acel an au mult mai spectaculoși, că altfel chiar nu-mi explic absența lui la respectiva ceremonie.

Coloana sonoră este mirifică, aici chiar nu pot să nu-l apreciez pe Patrick Bateman, nu de alta dar corporatistul nostru chiar are gusturi fine muzicale – Phil Collins, Genesis, David Bowie, Whitney Houston, The Cure, Huey Lewis, ș.a.m.d.

NOTĂ

Clar nu este un film pentru gusturile tuturor, dar în același timp, e clar că avem de-a face cu un film care nici nu vrea să fie înțeles de unele persoane, ori sunt limitați, ori chiar nu-și doresc să-și pună mintea la contribuție.

Ce încă rumeg la acest film este, și scuzele de rigoare pentru posibilele spoilere, dar chiar e o dezbatere în privința acestui aspect – Dacă acțiunile personajului au fost reale sau doar în imaginația lui.

Pentru mine – Un film grozav, chiar și puțin cerebral, dar cel mai important, o peliculă și distractivă numa’ bună de servit cu niște popcorn și o cola rece.

Și apropo, băi nene, dar Bale și Nolan au avut ceva conexiune cu universul mistic, nu de alta, dar la filmul de debut al lui Nolan, pe ușa unui dormitor era sigla Batman iar acum, dacă scoatem un E din numele personajului avem direct Cruciatul cu mantie.