#108 IMDB

De departe cel mai ciudat film din întreaga filmografie a maestrului Stanley Kubrick, un film experiment în care cobaii de laborator suntem noi, privitorii, o operă care se joacă cu mintea noastră, transmițând o mulțime de sentimente ciudate și confuze.

Sinopsis

Filmul urmărește viața lui Alex DeLarge (interpretat de Malcolm McDowell), un tânăr sociopat și lider al unei bande de tineri delincvenți într-un viitor distopic. Alex și banda sa comit acte de violență și distrugere într-un mod brutal și plin de plăcere. Alex se bucură de muzică clasică și „droogs” (prieteni), împreună cu care își petrece nopțile făcând ravagii.

Însă, Alex este prins de autorități și condamnat pentru omor. Pentru a scăpa de pedeapsa lungă, acceptă să fie supus unei proceduri de reeducare experimentală, care îi va inhiba tendințele violente prin asocierea acestora cu senzații dezgustătoare și dureroase.

Execuție

Filmul A Clockwork Orange a fost adaptat după romanul omonim scris de Anthony Burgess, publicat în 1962. Romanul însuși a fost inspirat din diverse surse, iar creatorul său, Anthony Burgess, a fost influențat de mai multe aspecte în crearea poveștii.

Anthony Burgess a fost influențat de experiența sa ca profesor de limbă engleză în Malaezia, unde a intrat în contact cu tineri care aveau un limbaj propriu și se comportau în mod antisocial.

De asemenea, Burgess a fost influențat de răspândirea creșterii criminalității în anii ’60 în Marea Britanie și în alte părți ale lumii occidentale. Acest context social a contribuit la crearea unei povești care explorează cauzele și consecințele violenței.

Filmul juxtapune violența și distrugerea cu muzica clasică și arta. Această contrastantă coexistență subliniază complexitatea psihologică a personajului principal, Alex, care se bucură de plăcere atât în actele sale brutale, cât și în frumusețea culturii înalte. Această dualitate ajută la conturarea unei figuri complicate, în care răul și estetica se intersectează într-un mod tulburător.

Un lucru ce mi-a dat mari bătăi de cap până să văd filmul a fost semnificația titlului – Portocala Mecanică. Nu pare să se referă la naționala de fotbal a Olandei, SCUZAȚI, ȚĂRILE DE JOS, pare se că așa e la modă.

Titlul având valențe diferite, fiecare individ dintre noi atribuindu-i o anumită semnificație, pur și simplu, un titlu ambiguu, și cred că în această direcție bate titlul în relație cu filmul. Acest A Clockwork Orange, explorând violența și frumusețea, controlul și libertatea, sau autenticitatea și artificialitatea, toate acestea simbolizând ambiguitatea umană și complexitatea societății mințindu-ne că există multe straturi, coji, firișoare. sâmburi și aspecte în fiecare individ și în lumea înconjurătoare.

De menționat că filmul bubuie de violență, nu una de gore de să-ți scuipi mațele, dar mă refer la scene de tâlhărie, bătaie, chiar și viol, ba chiar și scenele în care Alex este supus la experiment sunt destul de tulburătoare și inconfortabile. Totuși, trebuie să subliniem faptul că filmul nu glorifică violența, ci explorează implicațiile acesteia asupra individului și societății. Scenele de violență sunt folosite pentru a evidenția dezumanizarea, controlul și limitele morții într-un context distopic.

Muzica clasică nu a fost niciodată folosită atât de bine ca aceasta într-un film ( în afară de, probabil, propriul 2001: A SPACE ODYSSEY ) și completează pe deplin acțiunea de pe ecran. Luptele de stradă brutale sunt jucate cu încetinitorul, pe măsură ce melodii liniștitoare explodează pe coloana sonoră, iar rezultatul este o descriere eficientă a frumuseții violenței, dacă poate fi numită așa.

Actoria este remarcabilă, întreaga distribuție face o treabă grozavă, dar clar vârful de lance este reprezentat de Malcolm McDowell ca Alex DeLarge. El capturează perfect complexitatea personajului, trecând de la carismă și umor la brutalitate și vulnerabilitate într-o manieră tulburătoare. El este pur și simplu un monstru sadic vicios și uimitor, letal în sinceritatea sa, bucurându-se de viol și violență. Cred că miciodată un personaj atât de josnic nu a fost atât de carismatic și atractiv.

Notă

Ca și în cazul 2001: A Space Odissey, Kubrick ne îndeamnă să venim cu propriile noastre concluzii, lăsând aproape totul în aer, neoferind o explicație si o simbolistică clară a filmului.

Cred că filmul dorește să ne confrunte cu întrebări dificile despre etică și moralitate. Cât de departe putem merge pentru a încerca să schimbăm comportamentul unei persoane? Este moral să renunțăm la libertatea cuiva pentru binele colectiv?

Mi-a plăcut filmul? Categoric, însă nu-l situez în vreun top 100 de filme preferate, nu pot spune că m-a dat pe spate, dar este un film foarte foarte bun. Avem în față un mastodont psihologic care ne face să ne punem rotițele cerebrale în mișcare și care reflectă de asemenea oglinda brutală a umanității noastre, fiind poate și o alegorie sau satiră a dualității și complexității umane.