#152 IMDB

Ceva sensibil și elegant livrat de marele Quentin Tarantino – Prima parte din Kill Bill : Vol 1.

Sinopsis

Acțiunea urmărește povestea unei mirese ( Uma Thurman ), o femeie care a fost grav rănită și lăsată pentru moartă în timpul zilei nunții sale, într-o capelă din Texas, de către Bill ( David Carradine ) și echipa sa de ucigași, cunoscută sub numele de „Deadly Viper Assassination Squad”.

După patru ani de comă, Mireasa se trezește și jură răzbunare pe cei responsabili pentru tragedia ei.

Ea începe să urmărească membrii grupării spărgătoare de nuntă, eliminându-i unul câte unul. În timpul călătoriei sale de răzbunare, Mireasa se confruntă cu diferiți inamici, inclusiv O-Ren Ishii ( Lucy Liu ), un lider al lumii subterane japoneze, pe care îl întâlnește într-o bătălie epică.

Execuție

Tarantino îmbină diferite stiluri și influențe culturale pentru a crea o poveste originală și captivantă, și aici mă includ de la omagiile la filmele de arte marțiale, la western, benzi desenate și chiar anime, Kill Bill: Vol. 1 este un mozaic magistral de influențe cinematografice și culturale.

Unele dintre sursele de inspirație evidente pentru Kill Bill: Vol. 1 includ filme clasice de arte marțiale, precum seria Lung fu moon ( cunoscută și sub numele de The Chinese Connection ) și Game of Death cu Bruce Lee, care au influențat stilul și estetica luptelor din film.

De asemenea, filme western ca Once Upon a Time in the West de Sergio Leone și Django de Sergio Corbucci au influențat tonul și atmosfera filmului, în special utilizarea muzicii și a imaginilor iconice.

Că tot a fost marele scandal cu Barbie, ba că-i feminsim toxic, ba cine-i sau nu-i misogin, eh, iată un film 100000% feminist, și care personal, îl clasez într-o ligă de aur unde se află cele mai bune filme din istorie.

Filmul prezintă femei în roluri de luptătoare și asasine formidabile, subliniind astfel capacitatea femeilor de a se apăra și de a acționa în mod independent în situații periculoase.

Dar cel mai important lucru este că, sunt credibile în rolul lor, le simt și le cred că dacă dau nas în nas cu ele mă fac pilaf, avem parte de o construcție a personajelor, ne sunt prezentate antremantele acestora, aventurile prin care trec, și mă repet, sunt credibile.

Mireasa – este un exemplu perfect al unei femei puternice și hotărâte, determinată să-și facă dreptate prin orice mijloace necesare, iar interpretarea actriței Uma Thurman în acest rol este remarcabilă, aducând o combinație de grandoare, vulnerabilitate și determinare care face ca personajul ei să fie cu adevărat monument.

Narativul non-liniar este un alt aspect remarcabil, în loc să urmeze o structură lineară tradițională, povestea este prezentată în fragmente, cu analepse și prolepse care dezvăluie treptat trecutul personajelor și motivele acțiunilor lor, aducând mult mai multă dinamică filmului, dar și mai multă angajare în poveste.

Acțiunea filmului este de-a dreptul spectaculoasă și electrizantă, dar și foarte stilizată, aici, scenele de luptă sunt coregrafiate magistral și sunt pline de energie și intensitate, toate acestea, mulțumită regiei lui Tarantino care este una foarte inventivă și acompaniată de un montaj extrem de dinamic.

A, să nu uit, că tot suntem la capitolul bătaie, aici avem parte de un Rating R extrem de îngroșat, nu de alta, dar decapitările și sângele danzează pe ecran în timpul scenelor de acțiune, dar nu o să vă scot ochii cu acest subiect, așa că o să trec rapid la următorul aspect.

Pe palierul muzical, cuvintele sunt pur și simplu de prisos, avem o coloană sonoră compusă de regretatul titan Ennio Morricone, iar aici, piesa de rezistență este desigur – The Lonely Shepherd, iar pentru mine reprezintă una dintre marile creații muzicale din istoria omenirii, și evident, nu pot să nu precizez de naiul angelic al maestrului Gheorghe Zamfir.

Notă

Filmul lasă multe întrebări și lacune în urmă, dar acestea primesc răspuns în partea a doua, o parte ceva mai cizelată și mult mult mai contemplativă.

Revenind la acest prim film, acesta a ieșit în 2003, fix când am ieșit pe țeavă, și am fost mirat de absența lui totală de la premiile Oscar.

Într-adevăr, nu avea niciun drept sau șansă să ia fața nemilosului LOTR : Return of the King, ferească așa ceva, dar măcar o nominalizare pentru scenariu original, unde mi s-a părut o frumoasă scrisoare de dragoste pentru vechea cinematografie și pentru întreaga industrie de pop culture, mă rog, părere strict personală.

La finalul zilei, Kill Bill : Vol 1. reprezintă un tur de forță cinematografic, un amestec exploziv de stil, acțiune și substanță care ilustrează măiestria regizorală a lui Quentin Tarantino.

De asemenea, aduce în prim-plan tema puterii și autonomiei feminine, prezentând un ansamblu de personaje complexe și fascinante care nu sunt definite de stereotipuri de gen.

În plus, filmul subliniază solidaritatea și forța femeilor atunci când se unesc în fața adversității, oferind o imagine echilibrată și profundă a diversității experiențelor feminine.