Iar trilogia se încheie aici, se încheie cu War for Planet of the Apes. De departe una dintre cele mai tari concluzii din cinematografie pe care omenirea a văzut-o. Poate că sunt cuvinte exagerate, dar când un film mă face să izbucnesc în cel mai urât plâns de vreo șase ori, n-am cum să nu vin cu asemenea laude.

Sinopsis

Caesar ( marele Andy Serkis ),  este liderul suprem al comunității de maimuțe și dorește să găsească un mod pașnic de coexistență cu oamenii. Cu toate acestea, colonelul uman, un comandant fără milă interpretat de Woody Harrelson, își dorește exterminarea maimuțelor, considerându-le o amenințare pentru supraviețuirea umană.

În urma unor pierderi devastatoare suferite de comunitatea sa de maimuțe, inclusiv a atacului asupra familiei sale, Caesar se vede nevoit să lupte cu demonii interiori și să se confrunte cu dorința sa personală de răzbunare. El se hotărăște să-l găsească pe colonel și să pună capăt războiului odată pentru totdeauna.

În călătoria sa epică, Caesar este însoțit de un grup de maimuțe loiale, iar în drumul lor, descoperă o fetiță care este mută, cunoscută sub numele de Nova ( Amiah Miller ), care le devine prietenă. Împreună, ei întâmpină provocări, se confruntă cu pericole și se împartășesc cu sentimente de compasiune și empatie într-o lume în care linia dintre umanitate și animalele inteligente devine din ce în ce mai subțire.

Execuție

Nici nu știu cu ce să încep.. Aș putea spune că după această vizionare a intrat deja într-un top 30 filme de suflet, dar nu e suficient.

Andy Serkis este magistral, este pur și simplu dintr-o altă galaxie. Chiar dacă a fost Gollum în Lord of the Rings, deși acolo a avut un rol secundar, dar extrem de important, pot spune că acest rol de a fi Caesar, de a fi regele primatelor, acest rol a fost motivul pentru care s-a născut. Îi poți simți sentimentele lui Caesar doar printr-o singură privire sau printr-un simplu gest, de la ură și dispreț, până la dragoste și compasiune.

Nu o să mai fiu slobod la gură venind cu vorbe negre la adresa Academiei, dar mi se pare o crimă să nu-i acorzi măcar o nominalizare la Oscar.

Și dacă tot suntem prin zona asta, trebuie să laud efectele speciale care sunt absolut grandioase, de la modul atât de realist și autentic în care arată maimuțele, până la situațiile pline de acțiune, mai ales în actul 3 când acțiunea atinge cote alarmante.

Coloana sonoră a filmului este remarcabilă și contribuie semnificativ la atmosfera generală a filmului. Muzica compusă de Michael Giacchino amplifică momentele cheie și adaugă o notă suplimentară de emoție și dramatism.

Prestația lui Woody Harrelson în filmul ” War for the Planet of the Apes ” este una remarcabilă și puternică. El interpretează rolul colonelului, un lider militar dur și fără milă care duce lupta împotriva maimuțelor inteligente.

În acest rol, Harrelson oferă o interpretare captivantă și complexă. El reușește să transmită determinare, cruzime și o doză de vulnerabilitate în același timp. Colonelul este un personaj ambiguu, cu motivații și acțiuni controversate, iar Harrelson navighează cu abilitate prin aceste nuanțe, conturându-l ca un antagonist memorabil.

Unul dintre aspectele notabile ale prestației lui Harrelson este exprimarea forței interioare și a tulburărilor personajului său. Colonelul se confruntă cu propriile sale demoni și obsesii, iar actorul reușește să aducă la suprafață această complexitate emoțională într-un mod autentic și convingător.

În ciuda faptului că este un personaj negativ, Harrelson îi oferă colonelului o umanitate subtilă, care îl face mai mult decât un simplu răufăcător.

Una dintre temele centrale ale filmului este războiul dintre maimuțe și oameni și modul în care violența perpetuează un ciclu nesfârșit de ură și distrugere. Filmul ilustrează consecințele devastatoare ale războiului asupra ambelor părți implicate, prezentând pierderi umane și suferință printre maimuțe.

Prin maimuțele inteligente, filmul ridică întrebări provocatoare despre ceea ce înseamnă să fii uman și despre diferențele dintre oameni și animalele inteligente. De-a lungul filmului, granițele dintre cele două specii par să se estompeze, punând în discuție aspecte morale și etice.

Conflictul dintre maimuțe și oameni în film poate fi văzut ca o alegorie a problemelor de rasism și intoleranță din lumea reală. Maimuțele inteligente sunt privite cu dispreț și teamă de către oameni, iar războiul dintre cele două părți reprezintă o reflectare a prejudecăților și a luptei pentru supremație într-o lume diversă.

Și acum să vorbim despre piesa de rezistență a filmului – micuța Nova ( Amiah Miller ).

Nova și John Coffey ( Green Mile ) – personajele care m-au făcut să plâng cel mai rău în această viața.

Prezența Novei este adesea plină de inocență și vulnerabilitate, iar interpretarea sa este remarcabilă. Chiar dacă personajul ei nu poate vorbi, ea reușește să transmită multe emoții și să creeze o conexiune profundă cu ființele din jurul ei.

Nova devine un simbol al inocenței într-o lume devastată de război și ură, iar relația sa cu Cesar dezvăluie latura sa umană și dorința de a proteja și îngriji. În prezența lui Nova, maimuțele se dezvăluie mai puțin ca luptători războinici și mai mult ca ființe inteligente și pline de compasiune.

Și tot această fetiță Nova a reușit să-mi genereze vreo cinci – șase crize de plâns, pentru că în jurul ei se construiesc unele momente cataclismice la nivel emoțional.

Dar trebuie să-l menționez și pe Jar Jar Binks al filmului nostru – Bad Ape. Simpatica maimuță reușește să aducă un strop de comicitate prin modul său amuzant de a vorbi și prin expresiile sale amuzante. El vorbește într-un limbaj alambicat, întors pe dos, o combinație de cuvinte și fraze pe care le-a învățat de la oameni, ceea ce oferă momente amuzante de comunicare cu ceilalți membri ai grupului.

Notă

” War for the Planet of the Apes ” se ridică triumfător ca o epopee remarcabilă și captivantă, care răzbește prin valurile aparent nesfârșite ale blockbusterelor.

Filmul este o călătorie emoționantă în psihologia umană și în lumea complexă a relațiilor dintre oameni și animalele inteligente. Cu fiecare moment de tensiune, cu fiecare moment de introspecție și cu fiecare moment de sacrificiu, acest film transcede granițele genului și se ridică ca o operă cinematografică remarcabilă și de neuitat.

Mulțumim, Matt Reeves! ❤️