Au trecut 15 ani de la animația originală, iar cei de la DreamWorks s-au gândit să aducă un remake live-action al celebrei animații.
Așadar, How to train your dragon revine pe marile ecrane!
SINOPSIS
Urmărim povestea lui Hiccup (Mason Thames), un adolescent firav dintr-un sat viking unde eroismul se măsoară în forța cu care lupți împotriva dragonilor.
Într-o lume unde oamenii și dragonii sunt considerați dușmani de moarte, Hiccup nu se potrivește cu așteptările războinice ale tatălui său, șeful tribului – Stoick (Gerard Butler).
Totul se schimbă când băiatul îl rănește accidental pe unul dintre cei mai temuți dragoni, Night Fury. În loc să-l ucidă, Hiccup alege să-l cruțe, iar între cei doi se naște o prietenie neașteptată.
Pe măsură ce îl cunoaște pe dragonul pe care îl numește Toothless, Hiccup descoperă că tot ceea ce știau vikingii despre aceste creaturi era greșit.
EXECUȚIE
Pe scurt, dacă știți animația, automat știți și acest film, pentru că fiecare scenă a fost copiată aproape 1 la 1 cu cea din producția animată originală, firul narativ fiind neschimbat.
Față de animație, filmul are vreo 20 de minute în plus, adică prelungiri pentru unele scene importante din producția originală.
Hai să spunem că există ceva diversitate, dar acest aspect este rapid și simplu explicat pe parcurs, fără să deranjeze, iar explicațiile oferite de scenariu sunt destul de plauzibile.
Firul narativ e fidel animației: în centrul poveștii e Hiccup, adolescentul care nu se conformează tiparelor eroice ale satului. E outsiderul clasic – firav, neîndemânatic la luptă și privit cu scepticism de comunitate, în special de tatăl său, Stoick.
Transformarea lui Hiccup nu este doar fizică, ci și morală: el ajunge să vadă dincolo de prejudecăți și înțelege că forța nu se măsoară doar în mușchi sau arme, ci și în empatie, deschidere și curajul de a privi lumea cu propriii ochi.
În esență, e o poveste despre maturizare, descoperirea sinelui și importanța de a găsi curajul să schimbi lumea, chiar dacă asta înseamnă să fii primul care îndrăznește să gândească altfel.
Punctul forte al producției este spectacolul vizual, iar la momentul scrierii acestui articol, până în acest moment din 2025, nu cred că există rival pentru acest film la capitolul efecte vizuale și imagine.
Recomand din tot sufletul, acolo unde e posibil, vizionarea filmului la cea mai bună sală de cinema (IMAX, Ultra, Dolby etc.).
Mă situez în tabăra celor care nu suportă vizionările în 3D, dar aici chiar recomand acest format – nu de puține ori m-am trezit tresărind din cauza unor explozii de foc pe ecran.
Asta se datorează și regizorului, care a știut să orchestreze camera astfel încât să profite la maxim de efectul 3D.
Bill Pope, directorul de imagine, folosește cadre ample și o paletă atentă pentru a reda peisajele nordice dramatice, zboruri peste culmi și vârfuri montane – experiența în IMAX devine hipnotizantă, cu profunzime vizuală amplificată.
Dragonii sunt realizați cu un realism modern, dar și jucăuș, cât să nu pară înfricoșători pentru cei mici. Singurul care-și păstrează design-ul din toate punctele de vedere este Toothless, acesta rămânând la fel de simpatic precum în animație.
Apogeul vizual este atins în actul final, unde avem parte de o bătălie pe cinste, una de proporții mega-ultra-epice, iar acolo cred că s-a investit cea mai mare parte din buget.
Castingul a fost destul de reușit, Mason Thames și Gerard Butler s-au potrivit perfect în portretizarea relației tată-fiu, mai ales că Gerard Butler a oferit vocea pentru Stoick și în animația originală.
Pe plan sufletesc, filmul livrează destul de ok, atât pe emoție, cât și pe umor.
Avem destule momente unde zâmbim și râdem în urma pățaniilor lui Hiccup și ale prietenului său zburător, dar sunt și momente cu adevărat înduioșătoare.
Ce-i drept, pentru că știam deznodământul, nu am fost atât de mișcat, însă pentru cei noi în acest univers e posibil să fie o experiență emoționantă, ceea ce e perfect normal.
NOTĂ
A fost o surpriză plăcută, spun surpriză pentru că mă așteptam să-l „anihilez”, având în vedere că am văzut recent toată trilogia animată.
Prin acest remake live-action, pe lângă nivelul vizual dus la un alt nivel, s-a adus și un ton mai matur și mai sumbru, mai ales că paleta de culori e ceva mai redusă – lucru cât se poate de logic.
Se anunță un succes financiar pentru acest film, ceea ce mă duce cu gândul la o întreagă trilogie remake, lucru care nu poate decât să mă încânte.
