Cei de la A24 turează puternic motoarele în această perioadă și ne aduc în față – Death of a Unicorn.

SINOPSIS

Filmul spune povestea lui Elliot Kintner (Paul Rudd) și a fiicei sale, Ridley (Jenna Ortega), care, pe drumul spre un weekend la vila unui magnat excentric, sunt implicați într-un accident straniu: lovesc un pui de unicorn.

În loc să anunțe autoritățile, cei doi decid să ascundă creatura și o iau cu ei la moșia luxoasă a organizatorului, Odell Leopold (Richard E. Grant).

Acolo, descoperă că unicornul are calități uimitoare: sângele său are efecte vindecătoare și aproape magice.

Vestea se răspândește rapid, iar familia Leopold, condusă de interese și lăcomie, decide să profite de creatură, ignorând pericolele care se pot ascunde în spatele unei ființe mitologice.

EXECUȚIE

La prima vedere, premisa pare destul de banală – cel puțin așa am crezut. Dar nici vorbă de așa ceva, mai ales când la cârma filmului se află studioul A24.

Deci avem și multă carne pe os – tema lăcomiei și a exploatării naturii în scopuri egoiste stă în centrul filmului Death of a Unicorn.

În momentul în care personajele descoperă proprietățile miraculoase ale unicornului, nu există ezitare morală, nici măcar uimire autentică.

Reacția instinctivă este una de acaparare și monetizare: cum se poate profita, cum poate fi exploatat acel dar al naturii? Nu mai există sacralitate, ci doar lăcomie și sete de avuție.

Aș spune că filmul este o satiră socială, o palmă zdravănă care se adresează celor care poartă miliarde în conturile bancare, celor care și-ar vinde tot neamul pentru a fi nemuritori, a căror singur scop este să trăiască pe pământ degeaba, fără a avea vreun scop productiv.

Ceea ce face Death of a Unicorn deosebit este modul în care subliniază degradarea morală a actului de a întâlni ceva pur și de a-l transforma imediat în marfă.

Unicornul, simbol ancestral al purității, nu este admirat, nu este protejat, ci disecat fizic și metaforic pentru efectele lui utile.

Însă a doua jumătate a filmului ne arată justiția naturii, atunci când aceasta se răzbună pe om printr-un lanț de întâmplări apocaliptice.

Și da, nu avem de-a face cu unicornul clasic, în jurul căruia roiesc albinuțe și curcubee. În cazul de față, ne confruntăm cu o fiară în adevăratul sens al cuvântului, care sfâșie tot ce-i iese în cale.

Avem parte de un umor negru, alături de niște scene de-a dreptul grotești – un melanj livrat perfect, unde fie râzi copios, fie îți întorci privirea când vezi cum mațele victimelor sunt aruncate peste tot de către unicorn.

Pe plan vizual, filmul arată decent. Efectele computerizate nu sunt incredibile; sunt foarte multe momente în care se vede de la o poștă că unicornul este o creație digitală, ba chiar unele secvențe sunt de un digital șubred.

Actoria este și ea decentă, nimeni nu iese din tipare, fiecare actor își livrează partitura corect. Paul Rudd e același Paul Rudd de când lumea și pământul, iar Jenna Ortega… Jenna Ortega e Wednesday. Mi se pare că altceva nu știe să joace decât genul acela de personaj.

NOTĂ

Death of a Unicorn este un film decent, care combină într-un mod fain temele sociale cu elemente de comedie și horror.

În esență, Death of a Unicorn nu este despre o creatură fantastică, ci despre ce face omul când întâlnește ceva care scapă logicii pieței.

Este un film despre fascinația pentru extraordinar și incapacitatea de a-l proteja, despre cum basmul e devorat de realitatea grotescă a ambalajului social și comercial.