Bride Hard este un film din 2025… un film… care-i un film…
SINOPSIS
Sam (Rebel Wilson) este o agentă secretă de elită, dar recunoscută pentru relația ei tensionată cu rolul de „mătușă de onoare”.
Când nu se prezintă la petrecerea burlăcițelor din Paris – fiind implicată într-o misiune internațională – prietena ei cea mai bună, viitoarea mireasă Betsy (Anna Camp), o exclude din funcție.
În ciuda disputei care amenință prietenia lor, Sam este invitată ca domnișoară de onoare la nunta fastuoasă din Savannah, Georgia.
Totul pare frumos… până când o echipă de mercenari înarmați invadează ceremonia și ia oaspeții ostatici, ucigând luxul și desfătarea cu rafale de muniție și macabre gadgeturi. S-a pus țintă – un bax de aur și un dispozitiv de stocare cu informații critice.
Singura care poate prelua controlul este Sam – prinsă între dorința de a salva prietenia și cea de a-și proteja cei dragi.
EXECUȚIE
Filmul este regizat de Simon West, adică de cel care a orchestrat Con Air, unu’ dintre filmele de acțiune care-mi sunt extraordinar de dragi.
Așa că, vă așteptați ca filmul să fie cât se poate de decent, nu-i așa?
O spun din start: filmul este una dintre cele mai infecte producții pe care le-am văzut vreodată.
Mi se pare inadmisibil ca-n anul de grație 2025 să-mi aduci o astfel de căzătură ordinară, în care am simțit că scenariul a fost scris de un om care suferă de ceva întârzieri mintale.
Îmi e greu să cred că filmul s-a dorit a fi o parodie, pentru că acolo ține de râs; aici nu am râs – îmi venea să plâng de nervi la ce nenorocire am putut să vizionez.
Totul începe de la scenariu, care este plin de greșeli flagrante, fără pic de logică sau continuitate. Mă rog, la astfel de filme cu acțiune tâmpă nu emit pretenții de teme intelectuale sau cine știe ce scene filosofice, dar de exemplu, avem următoarea scenă:
Protagonista noastră se pune să-l bată pe unu’ cu niște plăci de îndreptat părul, inamicul fiind ars din cauza acelor plăci, dar problema e că SE OBSERVĂ CĂ ACELE PLĂCI NU SUNT BĂGATE ÎN PRIZĂ.
De unde a fost generată acea căldură? Cum de s-au încins? Cu puterea mistică Jedi?
Ca să nu mai spun că avem parte de un CGI odios, unde ecranul verde se observă nu de la o poștă, ci de la celălalt capăt al galaxiei Andromeda.
De regie n-am ce să comentez, e pur și simplu inexistentă. Cred că Simon West a fost regizor doar pe hârtie, iar acesta era plecat în vacanță și le-a zis actorilor să facă și ei ce pot, el fiind absent la dirijarea ansamblului cinematografic.
Mă rog, în cazul de față nu putem discuta despre vreun ansamblu, ci despre o cocină.
Actoria este inexistentă, este jucată pe caiet și pe datorie. Pur și simplu nu există chimie, actorii nu au pic de zvâc și vlagă în ei.
Mi se pare demn de ultima speță să o ai în distribuție pe Da’Vine Joy Randolph (The Holdovers), mare câștigătoare de Oscar, și să nu profiți de acest moment.
Au existat pandemia Covid și grevele de la Hollywood… păi să-mi fie cu iertare, dar unii ar fi trebuit să fie în grevă definitivă, că nu merită să fie plătiți pentru astfel de atrocități.
Și nu cred că exagerez cu nimic când spun că un AI poate să-mi facă un scenariu mult mai interesant decât acest excrement de abominație de film.
NOTĂ
Posibil ca acest proiect să fi fost vreo spălare de bani, că altfel nu-mi explic…
La proiecția dedicată întregii echipe de producție, atunci când s-a văzut filmul pe marele ecran, ce s-a zis? „Foarte bun filmul, îi dăm undă verde, că este ce trebuie!”
Un film unde n-am râs, n-am plâns – doar îmi venea să azvârl televizorul pe geam la câți nervi mi-a provocat. Este obositor, haotic, cu acțiune fleșcăită și cu glume de nici pietrele nu râd.
