Să fie 2025 un an prolific pentru filmele cu și despre spionaj?

Se pare că da, pentru că, la scurt timp după Black Bag, avem parte de The Amateur – un alt titlu care aduce în prim-plan lumea complexă și periculoasă a spionajului.

SINOPSIS

Charles Heller (Rami Malek) este un criptograf CIA de birou – un om liniștit, retras și aparent insignifiant în ierarhia agenției.

Totul se schimbă când soția lui este ucisă într-un atac terorist brutal, comis la Londra de o celulă extremistă internațională.

Când CIA refuză să intervină sau să autorizeze o misiune de represalii, Heller, copleșit de durere și furie, își șantajează superiorii pentru a fi trimis pe teren.

Fără pregătire reală, dar cu o voință neclintită, pornește pe urmele celor responsabili, într-o misiune care îl poartă prin Europa și Orientul Mijlociu, de-a lungul unui traseu tot mai periculos.

EXECUȚIE

Sincer, a fost o surpriză plăcută. Deși nu are complexitatea cerebrală a filmului menționat anterior (Black Bag), The Amateur se așază confortabil într-o rețetă clasică de „spy movie” – dar cu unele abordări care îl fac să se distingă.

Chiar dacă urmează o structură familiară, filmul reușește să fie realist și, într-o anumită măsură, original.

Una dintre cele mai interesante componente este transformarea personajului principal: dintr-un om speriat, care nu știe nici măcar să țină un pistol în mână, Heller ajunge să devină un adversar redutabil.

Atenție! Nu devine vreun John Wick care spulberă inamici cu mâinile goale. Pe tot parcursul filmului, el rămâne un personaj firav, vulnerabil, dar care se bazează pe inteligența sa ridicată și pe abilitățile din zona IT-ului și criptografiei.

Secvențele de acțiune sunt scurte, dar eficiente – și, mai ales, foarte inteligente, Charles Heller nu se impune prin forță fizică, ci prin capcane ingenioase și improvizații care ne amintesc că uneori, mintea e cea mai periculoasă armă.

Heller este „amatorul” nu doar pentru că e lipsit de experiență în teren, ci pentru că acționează dintr-un loc profund uman: iubirea pierdută, durerea, nevoia de a da sens unei tragedii personale.

Pe măsură ce filmul avansează, începi să te întrebi: devine el un erou sau un antierou?

Îi înțelegi durerea, îi urmărești parcursul, dar apare inevitabil întrebarea: Cât de departe poți merge în numele dreptății personale? Și mai ales: Când un sistem te trădează, ai dreptul să devii justițiar?

Filmul mi-a stârnit și întrebări legate de corupție și scurgeri de informații – și m-am întrebat dacă astfel de breșe pot apărea și în marile instituții de securitate internaționale. Poate că, în ciuda aparențelor, filmul nu e atât de fictiv pe cât ar vrea să pară.

CIA-ul, în această poveste, nu e nici salvator, nici simbol malefic absolut. E o entitate rece, opacă, condusă de calcule și interese politice. Refuzul de a acționa în urma atentatului nu este doar catalizatorul acțiunii, ci și o acuză clară: unde se termină strategia și unde începe dezumanizarea?

Rami Malek oferă o interpretare solidă. Nu ajunge la intensitatea transformatoare din Bohemian Rhapsody, dar reușește să transmită toată suferința, instabilitatea și determinarea unui om aflat pe marginea prăpastiei. Îi vedem atât fragilitatea, cât și forța interioară care îl împinge înainte.

NOTĂ

Deși nu sunt multe lucruri „noi” de spus despre The Amateur, este un film bun, cu o abordare verosimilă și interesantă. Originalitatea nu stă în poveste, ci în construcția protagonistului și în modul în care filmul explorează relația dintre individ și sistem.

Merită menționat și un mic detaliu savuros pentru publicul român – nu o să dau spoilere, dar pentru cei care n-au citit romanul, va fi o surpriză plăcută.

Pe lângă firul narativ bazat pe răzbunare, The Amateur este, de fapt, și o dramă profundă despre singurătate, durere și căutarea disperată a unui sens într-o lume în care pare că nimic nu mai are valoare.