#204 IMDB

*CLASAMENTUL 250 IMDB ESTE RECENZAT LA ACTUALIZAREA DE LA 1 MAI 2024

În 1975, legendarul Steven Spielberg se punea de lansat un film cu un rechin care avea să scrie istorie – Jaws.

SINOPSIS

În orașul fictiv de coastă Amity Island, o serie de atacuri șocante ale unui rechin ucigaș terorizează comunitatea, punând în pericol sezonul turistic.

Martin Brody ( Roy Scheider ), șeful poliției locale, suspectează imediat că atacurile sunt opera unui rechin uriaș și vrea să închidă plajele. Însă primarul Larry Vaughn ( Murray Hamilton ) se opune acestei măsuri, temându-se de impactul economic negativ asupra orașului, care depinde de afluxul turiștilor.

Pe măsură ce atacurile continuă și mai multe vieți sunt pierdute, Brody se aliază cu un expert în biologie marină, Matt Hooper ( Richard Dreyfuss ), și cu un vânător de rechini experimentat, Quint ( Robert Shaw ), pentru a captura și ucide rechinul.

Astfel, cei trei pornesc într-o călătorie periculoasă pe mare la bordul vasului lui Quint, Orca, în speranța de a captura creatura ucigașă.

EXECUȚIE

Avem în față primul blockbuster din istoria cinematografiei, producția care a schimbat industria pentru totdeauna, în special pe partea de marketing.

În primul rând, spre deosebire de filmele anterioare, care erau lansate treptat în diverse orașe, acest Jaws a avut o lansare simultană pe un număr record de ecrane în toată America, cu peste 450 de cinematografe, o abordare neobișnuită la vremea respectivă.

În al doilea rând, Studio-ul Universal Pictures a investit masiv într-o campanie de promovare înainte de lansare, în special prin reclame pe televiziune, care erau o noutate în promovarea filmelor, reclamele fiind postate frecvent în prime-time, care automat au generat o anticipare enormă și au crescut curiozitatea publicului față de această producție.

Și-n al treilea și cel mai important rând, vorbim despre premisa atractivă pentru publicul larg, un thriller / horror în care un rechin care sperie o coastă.

Filmul a devenit rapid un fenomen, aducând încasări masive și depășind recorduri de box office. În doar câteva săptămâni, a devenit cel mai profitabil film din toate timpurile până la acea dată, că-n doi ani avea să apară Star Wars și să spintece planeta în două.

Cât despre film în sine, Jaws s-a numărat printre filmele cu care am început „ cariera ” de cinefil, iar prima reacție după vizionare a fost : Pfuu, nota maximă, o capodoperă supremă.

Acum, la a doua vizionare, gândurile mi s-au schimbat destul de mult.

Nu vă gândiți că o să-l clasez ca un film overrated și-l voi dezmembra, Doamne ferește de așa ceva, dar hai să o luăm ușor și-n alternanță cu punctele tari și slabe, mă rog, mult spus slabe, că nu există nimic slab în acest film.

În primul rând, filmul nu este despre nimic, chiar nu se întâmplă nimic, chit că nu-i o peliculă unde avem parte de un masacru sângeros, chiar și așa, Spielberg reușește să-ți mențină destul de bine starea de suspans.

Imaginea, compoziția cadrelor și unghiurile reușesc să te facă conștient de pericolul aflat în mare, chiar dacă acesta nu este în prim plan, știi că acolo zace ceva care este pe punctul de a ucide din clipă în clipă.

Și totuși, nu pot să-l clasez ca un blockbuster popcorn movie get-beget, doar ultima jumătate de oră fiind singura perioadă a filmului unde temperatura este crescută.

Ba chiar are și câteva valențe cerebrale, povestea abordând consumerismul toxic și bolnav al oamenilor.

Ce contează că riscam să avem parte de oameni spintecați și mâncați de un rechin, cum să închidem plaja? Tre’ să iasă banul!

Iar prostia asta nu vine din partea conducerii orașului, aceasta venind și din partea turiștilor.

Iar filmul ăsta îl leg și cu lumea reală a noastră, și aici mă leg de inconștiența și cretinătatea unora care se avântă în largul mării atunci când e steagul roșu este arborat.

Știri de genu’ curg în șir în perioada sezonului estival, știți foarte bine.

Acuma, o să par fără suflet și un nemernic, dar parcă merge și o selecție naturală : Domnu’ salvamar, meriți să-ți riști viața pentru un prost?

Doar au fost și știri despre salvamari snopiți în bătaie de către niște sămânțari de genu’ care au fost salvați de la înec.

Hai că m-am răcorit destul, revin la film.

O spun direct – Elementul care a făcut din acest film să devină un clasic este mare John Williams.

Oricât de formidabile și complexe sunt unghiurile, oricât de bine compuse sunt cadrele, oricât de legendar a fost și este maestrul Steven Spielberg, mă repet, acest film ar fost BANAL FĂRĂ JOHN WILLIAMS.

Sunt foarte cunoscute problemele acestui film, mai exact, Spielberg a folosit un rechin animatronic mai mult stricat și defect, acesta fiind si un motiv al minutelor reduse în care rechinul apare ecran, dar soluția salvatoare a fost celebra temă muzicală.

John Williams a îngenunchiat întreaga cinematografie, acesta reușind să creioneze de unu’ singur un monstru care să creeze groază în mintea umană cu ajutorul a doar DOUĂ NOTE CÂNTATE.

Mulți spun că muzica este 50% dintr-un film, eu aș spune că-i un procent mai crescut.

Actoria este pe valuri înalte, Peter Benchley sau Carl Gottlieb își livrează partiturile la cel mai înalt nivel, ca să nu mai spun de dialogul legendar care a arhivat o mulțime de replici celebre.

NOTĂ

Jaws este un caz în care compozitorul e mai bun decât regizorul, cel puțin asta-i părerea mea, și evident că nici așa nu pot să-i contest măiestria regizorală a maestrului Spielberg.

Spre deosebire de alte producții, nu mi se pare că mai are același caracter de revizionare, nu am mai simțit aceeași tensiune ca la prima vizionare.

Chiar și așa, Jaws rămâne este un film de arhivă, care a revoluționat complet management-ul industriei cinematografice, ca să nu mai zic că până la ora actuală rămâne singurul film adevărat cu rechini.

Totuși, deși s-ar putea să-mi fie aruncate niște topoare pe cârcă, nu mai consider acest film demn de vreo notă supremă sau aproape de nota maximă.