#175 IMDB

Spui Ghibli, spui legendarul Hayao Miyazaki.

Lansat pe 16 aprilie 1988, în aceași dată cu uriașul Grave of The Fireflies, Ghibli aduce pe marile ecrane o nouă poveste, doar că de data asta mai specială, una pentru copii.

Miyazaki ne aduce o scrisoare de dragoste dedicată copiilor – My Neighbor Totoro.

Sinopsis

Premisa este una foarte simplă.

Urmărim povestea a două surori, Satsuki și Mei, care se mută cu reședința împreună cu tatăl lor pentru a fi mai aproape de mama lor bolnavă care este internată la un spital.

În timp ce își inspectează locuința și împrejurimea rurală acestea dau de tot felul de creaturi și spirite care de care mai drăguțe și simpatice.

Cea mai importantă dintre acestea este Totoro, o creatură mare și pufoasă, care devine prietenul lor și le ajută în diferite situații.

Fără a da vreun spoiler, Totoro e nimica toată, pe lângă ce mijloc de transport se folosește în acest anime.

Execuție

Filmul a fost inspirat din experiențele personale ale regizorului.

În anii ’50, Miyazaki a locuit într-un sat rural din Japonia, unde a petrecut mult timp în natură și a explorat mediul înconjurător. De asemenea, el a avut o relație foarte apropiată cu mama sa, care a fost internată în spital pe o perioadă îndelungată.

Miyazaki a declarat că filmul a vrut să devină o inspirație pentru adulți, ca aceștia să aprecieze mai mult natura și să-și amintească de momentele frumoase din copilărie.

O să sar cât se poate de repede peste partea legată de aspectul vizual al filmului pentru că, Studio Ghibli.

Animatia este impresionantă, cu detalii uimitoare și o paletă de culori frumoasă și vibrantă.

Așa cum am spus și în introducere, My Neighbor Totoro poate fi considerat o scrisoare de dragoste adresată copilului.

În film, Miyazaki explorează universul copilăriei și îi celebrează inocența și curiozitatea.

Prin intermediul personajelor sale, Miyazaki explorează teme precum pierderea și tristețea, dar și frumusețea și bucuria de a descoperi lucruri noi. În timp ce surorile își confruntă frica și anxietatea în fața schimbărilor din viața lor, Totoro și celelalte creaturi magice le învață să se bucure de natură și de momentele simple din viață.

De asemenea, filmul explorează relația strânsă dintre părinte și copil. Tatăl surorilor este prezent și implicat în viața lor, iar relația lor este una de iubire și respect reciproc. Într-un mod subtil, Miyazaki transmite un mesaj puternic despre importanța părintelui în viața unui copil și despre nevoia de a-l înțelege și a-l sprijini.

My Neighbor Totoro este un film care abordează subiecte serioase și emoționale, cum ar fi boala, pierderea și separarea, dar acesta nu exclude umorul.

Filmul conține mai multe momente amuzante și comice care ajută la echilibrarea tonului și la crearea unei atmosfere ușoare.

Umorul din My Neighbor Totoro este subtil și adesea se bazează pe gesturi și expresii faciale, mai degrabă, decât pe replici amuzante.

Tema naturii este un element central în My Neighbor Totoro, fiind prezentată ca o forță puternică și frumoasă care este într-o relație armonioasă cu oamenii.

Filmul abordează și tema responsabilității noastre față de natură și a nevoii de a o proteja, oferind o lecție importantă pentru publicul său.

Ca părți slabe, filmul suferă foarte mult la capitolul ritm.

Deși durează aproximativ 90 de minute, abia după prima jumătate începe partea cea mai interesantă, partea fantasy, în care creaturile își fac apariția.

Unul dintre aceste puncte slabe ar putea fi considerat faptul că nu există o intrigă centrală bine definită.

Deși filmul se concentrează pe relația dintre surorile protagoniste și aventurile lor în lumea fantastică, nu există o acțiune dramatică sau o problemă majoră care să stea în calea personajelor.

Hayao Miyazaki a dorit să creeze personaje mai mult în stilul unor figurine sau jucării, decât personaje complexe și pline de straturi, iar acest lucru se observă.

Deși personajele sunt pline de farmec și personalitate, un punct slab al construcției lor ar putea fi că nu sunt foarte bine dezvoltate din punct de vedere al background-ului și al motivelor lor.

De exemplu, nu aflăm prea multe despre trecutul sau motivațiile lui Totoro sau ale altor personaje secundare.

Notă

Un film precum copilăria, puțin amuzant, puțin curios, puțin întunecat, dar și puțin trist, cam asta e My Neighbor Totoro.

Deși nu m-a impresionat la fel de mult ca alte animații japoneze, la finalul zilei, este aproape imposibil să nu te îndepărtezi de acest film fără vreun zâmbet pe chip, un film magic, care reușește să te transpună într-un univers plin de farmec și aventură.

De menționat că My Neighbor Totoro a fost nominalizat pentru Premiul Oscar pentru Cel mai Bun Film Străin în 1989.