#112 IMDB

Up – dublu câștigător al Academiei pentru Cea mai Bună Coloană Sonoră și evident, pentru Cea mai Bună Animație, alături de alte trei nominalizări pentru Cel mai Bun Film al Anului, pentru Scenariu Original și pentru Editare Sunet.

După ce-am enumerat doar aceste premii sau nominalizări de la Oscar-uri, aș putea să ofer direct verdictul, dar ar fi prea puțin…. Cam acesta era nivelul studio-urilor Disney acum mai bine de 10 ani.

Sinopsis

Premisa filmului se învârte în jurul lui Carl Fredricksen, un bătrân văduv și fost explorator, care își petrece majoritatea vieții visând să ajungă în America de Sud într-o casă plutitoare legată de mii de baloane. După ce Ellie moare și Carl rămâne singur, el se retrage în casa lor, care este amenințată să fie demolată pentru a face loc unui proiect imobiliar.

Pentru a-și îndeplini visul și a-și onora memoria soției sale, Carl decide să-și pună în aplicare planul de a-și face casa să zboare cu ajutorul baloanelor și să călătorească în America de Sud. Cu toate acestea, în timpul călătoriei sale, Carl descoperă că un mic cercetaș pe nume Russell, s-a ascuns pe casa sa plutitoare și a venit cu el în aventura sa.

Iar de acolo – Să înceapă aventura!

Execuție

Regizorul Pete Docter și echipa sa au dorit să creeze o poveste care să se bazeze pe experiențe și emoții umane autentice. Astfel, ideea de a explora tema pierderii și a dorinței de a-ți îndeplini visele a apărut ca o sursă de inspirație.

În cazul lui Pete Docter, regizorul principal al filmului, propria sa relație cu bunica sa a avut un impact puternic. El a declarat că a vrut să exploreze legătura dintre el și bunica sa în film și să transmită emoțiile pe care le-a trăit în acea relație.

Doar atât am de spus – Lucrurile simple sunt cele mai frumoase în această viață.

În primul rând, animația este uimitoare, fundaluri frumoase, personaje frumos desenate și culori uimitoare. Peisajul și priveliștile sunt pur și simplu fantastice, până la culoarea și detaliile vizuale care au intrat în film.

Muzica este de asemenea sublimă, pe cât de simplă e, pe atât de înduioșătoare este, mai ales când aceasta acompaniază acel montaj din primul sfert de oră al filmului.

Și că tot am adus în discuție, acea primă parte a filmului este pur și si simplu un cataclism lacrimogen, de altfel și ultimele 20 de minute nu se lasă mai prejos. Aș putea spune că a este printre cele mai emoționante filme făcute vreodată, iar dacă nu verși măcar o lacrimă, apoi, pentru mine – Nu ești om, ești direct piatră!

Dacă tot ne rupe pe bocete, din când în când, filmul ne face să mai și zâmbim sau să mai râdem, dar mai mult în partea mediană a filmului, din momentul în care ne aventurăm prin jungla Americii de Sud, dăm de un câine vorbitor Doug, și de o ditamai pasăre colorată, acestea fiind personajele care se ocupă de departamentul umoristic.

Carl Fredricksen este un văduv care își plânge soția decedată – Ellie, și își amintește cu durere momentele fericite petrecute împreună. Filmul explorează modul în care Carl a învățat să facă față acestei pierderi și cum și-a păstrat legătura cu amintirea soției sale în întreaga sa călătorie.

Filmul evidențiază puterea visurilor și a dorințelor de a da sens vieții noastre. Atât Carl, cât și Ellie și-au dorit să ajungă în America de Sud și să exploreze lumea. Însă, din diverse motive, visul lor nu s-a îndeplinit în timpul vieții lor. Pentru Carl, îndeplinirea acestui vis devine un mod de a-și onora soția decedată și de a-și regăsi scopul în viață.

Astfel, ne este comunicat faptul că moartea, pierderea celor dragi este un lucru inevitabil, și chiar dacă ne este greu în momentele respective, viața merge mai departe și trebuie să ne continuăm drumu’ în viață, să ne croim propriile aventuri.

Casa plutitoare legată de baloane devine un simbol important în film. Ea reprezintă visul și dragostea lui Carl și Ellie, dar și capacitatea de a-și imagina și de a merge dincolo de limitele vieții obișnuite. Această casă devine mijlocul prin care Carl își onorează trecutul și își construiește viitorul.

Notă

La finalul zilei, Up este printre, dacă nu, cea mai emoționantă animație din repertoriul Disney/Pixar, fiind un adevărat triumf artistic al cinematografiei.

Prin abordarea sa sensibilă a unor teme profunde precum pierderea, aventura, prietenia și reziliența, prin folosirea unei palete vizuale uimitoare, printr-o coloană sonoră simplă dar sublimă, ne este demonstrat că animația fie ea de tip japoneză ( anime ), fie cea de Școală Americană, este cea mai completă și profundă modalitate de a spune o poveste.

Povestea lui lui Carl ne reamintește că, în ciuda provocărilor și pierderilor pe care le întâmpinăm în viață, aventura, prietenia și dragostea pot lumina calea noastră și ne pot ajuta să ne împlinim visurile.

Este un film care ne invită să visăm în continuare, să explorăm lumea și să ne conectăm cu ceilalți, amintindu-ne că nu suntem niciodată prea bătrâni sau prea ocupați pentru a ne bucura de viață.